masaj 4

Masajul terapie pentru trup și suflet (I)

Masajul este foarte la modă printre iubitorii de câini, aceștia recunoscându-i avantajele medicale, dar și pe cele afective, care influențează pozitiv comportamentul canin. Atingerea animalului, sau îmbrățișarea reprezintă un lucru esențial pentru el. Acest comportament amintește câinelui de linsul mamei în perioada când era pui și, astfel, se creează o legătură emoțională cu proprietarul.

În timpul anilor 1950, Universitatea din Wisconsin a condus o cercetare care a demonstrat că a fi atins este vital pentru sănătate. Puii, separaţi la naştere de mama şi de fraţii lor, deşi bine hrăniţi, au suferit de grave probleme comportamentale şi fizice. Concluzia oamenilor de ştiinţă a fost că animalele şi oamenii au nevoie de contacte fizice pentru a fi bucuroşi şi sănătoşi. Doctorul Stanley Coren, profesor în psihologie şi specialist în dresaj, sugerează ca toţi membrii familiei să atingă sistematic, în fiecare zi, câinele şi să-i vorbească blând în acelaşi timp.
Când câinele este aşezat înaintea ta, mângâie-l peste tot, cu ambele mâini. Începi cu gâtul, spatele, părţile laterale, apoi pieptul şi labele din faţă. La sfârşit, când câinele stă în picioare, treci la masarea labelor din spate şi la coadă. Acest procedeu nu durează decât un minut, sau chiar mai puţin. În unele perioade, el poate fi înlocuit de toaletaj.
Din punct de vedere practic, această acţiune permite descoperirea unor schimbări în ceea ce priveşte starea fizică a câinelui, prezenţa ticurilor sau a puricilor etc.
Istoric vorbind, nu se masau decât câinii de curse sau cei de vânătoare. O sculptură egipteană prezintă o scenă de masaj, iar o pictură din secolul XV ilustrează masajul câinilor de vânătoare.
În zilele noastre, masajul este considerat excelent pentru condiţia fizică a animalului. În plus, este un mod de a-i arăta atenţie câinelui care, adesea, rămâne singur aproape toată ziua. De asemenea astfel se calmează un exemplar nervos.

Care sunt binefacerile masajului
Pentru câinele activ, masajul ameliorează tonusul şi, în caz de contracţii musculare şi de spasme, masajul este suveran. Masajul creşte circulaţia sangvină şi, atunci când câinele înaintează în vârstă, aceasta descreşte capacităţile de mişcare. Pentru câinele fără activitate, este o formă de exerciţiu care stimulează sistemul nervos.

KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA

10 pași spre silueta perfectă

În sălbăticie, un animal mănâncă exact cât are nevoie și nu pentru că ține la… siluetă, ci pur și simplu, fiindcă pentru a ajunge la momentul mesei trebuie să depună efort. În plus, nevoile sale sunt adaptate tipului de hrană la care are acces, astfel încât aceasta îi satisface nevoile nutriționale, în condițiile unui mediu 100% natural.

Spre deosebire de animalele sălbatice, patrupedele domestice au totul la discreție și la îndemână. Nu trebuie să vâneze ca să mănânce, și de multe ori se hrănesc din pură plictiseală. Pisicile nu fac excepție de la regulă și de aceea multe dintre ele ajung obeze și predispuse la îmbolnăviri.
În plus, multe dintre pisicile neîngrijite corespunzător ajung să aibă un metabolism leneș.
Glanda lor tiroidă și ficatul sunt, de asemenea, afectate de obiceiurile alimentare incorecte și de lipsa mișcării, astfel încât organismele lor nu sunt în stare să elimine suficient de repede toxinele sau lipidele în exces.
Îți prezentăm câteva reguli simple, în urma aplicării cărora vei reuși să menții în formă pisica ta de apartament și, dacă e deja cam grăsuță, să o ajuți să mai scape de greutatea în plus. Nu uita că este absolut necesar ca, înainte de a impune un nou regim de viață animalului tău de companie, să consulți un veterinar care-i cunoaște bine obiceiurile și starea de sănătate precum și care este cea mai bună mâncare pentru pisici. Specialistul ar trebui, de asemenea, să ajute la monitorizarea progreselor făcute de pisicuța ta.

1 Joacă-te cu ea! Acesta este primul pas pe care este bine să-l faci ca să o ajuți să se mențină în formă. Ajut-o să scape de calorii, încurajând-o să fie activă. Aruncă-i jucării pe care să le prindă, folosește teezer-ele sau baghetele jucărie, determin-o să alerge și să sară cât mai sus. Montează-i o jucărie – sisal ceva mai înaltă sau cumpără-i un ansamblu de joacă.
2 Înlocuiește crochetele pe care i le dădeai drept mulțumire pentru că a făcut ceva bine, cu o mângâiere. Căci atunci când cerșește „ceva bun“, de fapt cere atenție, fiindcă tu ai învățat-o că, în astfel de circumstanțe, primește de mâncare… Însă, orice învăț are și dezvăț, așa că mângâi-o, periază-i blănița sau „discută“ cu ea, în loc să-i dai mâncare, ca expresie a dragostei tale.

3 Nu ceda rugăminților ei „fierbinți“. Este foarte greu să nu bagi în seamă stăruințele pisicii, ochii ei mari și frumoși, căpșorul aplecat ușor într-o parte și mieunatul implorator. Aceasta mai ales dacă ai învățat-o că, în timpul mesei, primește și ea hrană din farfuria ta… Ține însă minte care este scopul – pisica trebuie să fie în formă, dacă vrei să fie sănătoasă. La început, o poți închide temporar într-o altă cameră decât cea unde mănânci, ca să nu fii tentat să cazi pradă insistențelor sale.

4 Nu exagera. Dacă ai o pisică grasă sau una mai în vârstă, nu o forța din prima să facă prea mult efort. Pune-te în locul ei! Dacă ai avea prea multe kilograme și nu ai fi tocmai în formă, ai fi de acord ca la prima sesiune de antrenament să faci 50 de flotări și să alergi trei kilometri? Nu o extenua și nu o fugări, până când ajunge să respire greu.

5 Scoate-o la plimbare. O poți plimba folosind lesa pentru pisici, pe afară sau chiar prin casă. Destule pisici sunt dispuse să își urmeze stăpânul în lesă, dacă sunt pregătite și dresate corespunzător, încă de la vârste fragede. În plus, dacă o scoți pe afară, orizontul i se va lărgi și va avea ocazia să cerceteze în voie.

6 Dacă ai mai multe pisici, hrănește-le separat. Ideal ar fi ca fiecare să mănânce în propria încăpere, astfel încât să nu se ajungă în situația ca una dintre ele – cea mai puternică – să se lacomească și să bage boticul și în mâncarea celorlalte. De asemenea, în acest fel, vei ști cu siguranță și că mâțele mai „slabe“ au mâncat cât trebuie.

7 Aport! Nu este câine, deci nu va aduce neapărat jucăria la tine, ca să o mai arunci încă o dată. Însă, poți să-i arunci crochetele, una câte una. În acest fel, te asiguri că pisica are parte și de bunătăți, și de un pic de exercițiu. Nu exagera însă!

8 Hrănește-o cu alimente de bună calitate, care au un conținut echilibrat de proteine, grăsimi, carbohidrați și fibre ușor digerabile. Cere sfatul specialiștilor, înainte de a decide care este hrana cea mai bună pentru pisică. Ține minte că, dacă îi place, nu înseamnă neapărat că îi și face bine.

9 Hrănește-o mai des, în cantități mici. Ca și în cazul oamenilor, este preferabil să aibă parte de mai multe mese rezonabil porționate, decât de una sau două foarte bogate. Asta o va ajuta, printre altele, să ardă calorii mai repede.

10 Cântărește-o, din când în când. Multe pisici nu sunt dispuse să aștepte liniștite pe cântar, cât timp le înregistrează stăpânul greutatea. Însă poți folosi un cântar pentru bebeluși. Sau o poți lua în brațe și să te urci cu ea pe cântar, scăzând apoi greutatea ta din greutatea totală înregistrată. Dacă pisica e la cură de slăbire, e indicat să faci asta măcar o dată la două săptămâni.

DSC00195

Pisica la vârsta a treia (II)

Nu vine când o strigi
De obicei, explicația cea mai simplă pentru această situație este surditatea totală sau parțială. Poți încerca să comunicați prin semne ale mâinilor. Unele pisici sunt capabile să interpreteze limbajul semnelor, dar e nevoie de mult exercițiu și de multă răbdare pentru a învăța pisica acest obicei. Îi poți atrage atenția bătând cu degetul în parchet, poți aplauda sau face semn cu mâinile.
Inerția este un alt semn de senectute, pentru că mișcarea devine foarte dureroasă pentru pisică. Chiar și în acest caz, este importantă mișcarea regulată, delicată, iar masajul poate fi o alternativă excelentă. Dacă în loc de exerciții, pisica dorește să doarmă, lăsați-o, mângâiați-o, vorbiți cu ea.

Frică sau anxietate
Pierderea vederii sau a auzului, dar și bolile care provoacă durere și afecțiunile neurologice pot contribui la inducerea unor stări de frică sau anxietate la pisicile senioare. Ca să poți trata aceste probleme, trebuie mai întâi să determini cauza lor. Medicul trebuie să afle care este factorul ce-i provoacă pisicii tale aceste stări. Apoi, va încearca să reducă impactul lui asupra psihicului animalului, oferindu-i un tratament corespunzător și medicamente împotriva anxietății, acolo unde se cere. În niciun caz, nu-i da medicamente pisicii tale fără acordul unui veterinar, fiindcă poți înrăutăți situația.

P: www.petmagazin.ro cel mai bun petshop online!

Cele mai frecvente afecțiuni
Obezitatea este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate în rândul pisicilor senioare, deoarece datorită schimbărilor hormonale care au loc în organism, metabolismul încetinește. În această situație, este recomandat să treci felina pe un regim alimentar îmbogățit în fibre și cu puține grăsimi.
Diabetul, problemele articulare, afecțiunile ficatului și cele cardiovasculare, necesită și ele un regim alimentar adecvat. De obicei, odată cu înaintarea în vârstă, scade și randamentul activității pisicii (musculatura se atrofiază, devine mai slabită), ceea ce contribuie de asemenea la creșterea circumferinței în talie. Modul de viață sedentar poate fi rezultatul nu doar al „comodității“, dar și al unor afecțiuni articulare. De aceea, controalele medicale de rutină ar trebui să aibă loc de două ori pe an, pentru a preveni o serie de afecțiuni și a le depista pe altele din timp.

<< Încearcă să o provoci să facă mișcare zilnic. Fie că este vorba de joacă sau vrei să-i câștigi, pur și simplu, atenția, străduiește-te să găsești modalități prin care „bătrânica“ să poată părăsi culcușul călduros fără regrete. Cumpără-i jucării atractive sau invit-o să se joace, iar dacă la un moment dat refuză să se mai joace sau obosește, respectă-i dorința. >>

266779003_c3d9663fa4_b

De ce sâmburi de struguri în hrana câinelui tau?

Strugurii sunt fructe cu valoare şi savoare incontestabile. Cunoscătorii susţin că o cură de aproximativ două săptamâni, cu câte un pahar de must de trei ori pe zi, este sănătate curată. Secretul acestui succes este datorat efectului antioxidant şi detoxifiant al acestor fructe. Că strugurii fac parte din categoria fructelor bacă, adică au sâmburi, reprezintă un lucru deja cunoscut. Însă, uimitor este faptul că seminţele acestor fructe acumulează extraordinar de multe elixiruri naturale, (de exemplu, concentratul de sâmburi are acţiune echivalentă cu 400 mg de vitamina C). Din sâmburii de struguri se obţine, prin presare la rece, un ulei care se foloseşte în dietă, dar şi în cosmetică.
În ajutorul vitaminelor cu efect anti-oxidant, producătorii de hrană pentru animale care se respectă adaugă substanţe din plante naturale care protejează organismul împotriva radicalilor liberi.

Sâmburii de struguri, foarte bogaţi în procianide, conţin substanţe minerale – zinc, cupru, seleniu, vitamina E etc. Acestea sunt cei mai puternici chelatori de radicali liberi cunoscuţi până în prezent (de aproape 50 de ori mai puternici decât vitamina E şi de 20 de ori mai puternică decât vitamina C), contribuind la creşterea imunităţii organismului şi fiind un element important de scădere al riscului de arteroscleoze. Este cunoscut şi faptul că uleiul din sâmburi de struguri este caracterizat de conţinutul ridicat de acid linoleic, unul dintre acizii graşi esenţiali.
Beneficii:
● scad colesterolul;
● protejează pereţii celulelor;
● previn apariţia multor boli (tumori, diabet, boli cardiovasculare, boli de rinichi, artrită, cataractă, inflamarea intestinelor şi a pancreasului);
● întăresc vasele de sânge;
● previn sinteza şi eliberarea compuşilor care cauzează inflamaţii şi alergii (histamine, prostaglandine, leucotriene);
● încetinesc procesul de îmbătrânire, stimulând activitatea unor enzime detoxifiante.
Dacă vă doriţi un prieten pentru o perioadă mai mare de timp, alegeţi cu grijă hrana acestuia, bazată pe ingrediente naturale şi de calitate.

P: www.petmagazin.ro cel mai bun petshop online!

caine in cos

Alege patul perfect pentru confortul câinelui tău!

V-aţi întrebat vreodată cât de important este locul unde doarme câinele dumneavoastră? Şi, în special, pe ce doarme? Patul în care doarme câinele are o importanţă deosebită în creşterea sa şi, mai ales, pentru fericirea sa.

Să dormi sau nu cu câinele în pat? Este una dintre întrebările care îi frământă pe mulţi posesori de câini. Deşi părerile sunt împărţite, specialiştii spun că nu este bine să laşi câinele să doarmă cu tine în pat. Acest lucru te va scuti ulterior de neplăceri, indiferent de rasa câinelui. Odată dobândite, unele apucături sau obiceiuri le vei corecta mai greu. E mai uşor să le previi. Dacă acum un anumit comportament ţi se pare drăguţ, peste câtva timp s-ar putea să nu mai fie aşa. Şi te vei trezi că ai de corectat o problemă de comportament. Deşi unii consideră că astfel s-ar crea o relaţie mai strânsă între animal şi străpân, în fapt nu este vorba de un ataşament mai mare, ci mai mult de o dependenţă de tine. Faptul că are un culcuş – un spaţiu – propriu îl ajută să fie într-o oarecare măsura independent. Este de mare folos mai ales pentru câinii care petrec singuri o parte din zi într-un apartament, să înveţe să aibă activităţi proprii, să îşi organizeze ,,lucruşoarele” (culcuşul, jucăriile) şi să nu fie în totalitate dependenți de prezenţa stăpânului.

În primul rând, trebuie să ştiţi ce tip de pat i s-ar potrivi patrupedului. Deşi aparent poate părea dificil, achiziţionarea unui pat pentru animalele de companie poate fi uşor, comod şi chiar distractiv. Sunt însă câţiva factori care se iau în consideraţie la alegerea patului pentru câinele sau pisica ta, cum ar fi: talia, poziţia în care îi place să doarmă, vârsta. Dacă îi place să doarmă încolăcit, cuibărit îţi recomandăm patul cuib. Totuşi, dacă îi place să se tolănească, să se întindă, îţi sugerăm pernele, pledurile care cu cât sunt mai mari cu atât animalele de casă se simt mai bine. Dacă este posibil luaţi câinele cu dumneavoastră când îi cumpăraţi patul.

Oricât de drăguţ ar fi patul, sau cât este de asortat cu decorul din casă, dacă animalul dumneavoastră nu se va simţi confortabil în el, nu-l va folosi deloc. O atenţie deosebită trebuie să aveţi la materialul din care este făcut patul.
Unii posesori de câini folosesc ca pat, coşurile din răchită. Într-adevăr, sunt foarte atractive şi elegante. Dar şi purecii le adoră. Şi pentru câinii care nu au trecut încă de etapa masticaţiei, un pat din răchită este mai mult decât cea mai bună jucărie de ros din lume. Petshop-urile prezintă o gamă diversă de astfel de paturi, saltele sau coşuri. Acestea sunt realizate dintr-un suport de burete, un material ,,pufos” minet și acoperite cu îmbrăcăminte fixă sau detaşabilă. Îmbrăcămintea se poate executa în funcţie de preferinţele voastre din diverse materiale: blană, stofă, catifea, tercot etc. Suportul, paturile şi îmbrăcămintea detaşabilă sunt special create pentru a fi îndepărtate cu uşurinţă, cu scopul de a fi scuturate, periate şi spălate.

Oricare ar fi materialul din care este confecţionat patul pe care îl cumpăraţi, asiguraţi-vă că fiecare parte a patului este lavabilă. În orice caz, oricât de mult veţi spăla căţelul mirosurile care se vor emana în timpul nopţii sunt destul de persistente şi de neplăcute.

Dacă aveţi posibilitatea şi vă permiteţi financiar, achiziţionaţi pentru câinele vostru un pat din lemn de cedru sau o garnitură de cauciuc ca înlocuitor. Acesta va ajuta foarte mult să vă păzească de paraziţi.

◼ Pernele de dormit
Există o diversitate de perne de dormit, în multe forme şi mărimi (pătrate, rotunde şi ovale, cu reazem sau nu).
◼ Paturile ,,cuib”
Dacă veţi intra în magazinele de specialitate veţi găsi expuse paturi a căror formă este agreată de multe animale de companie. Mulţi câini şi multe pisici iubesc siguranţa pe care le-o dă patul cuib. Acesta, prin peretele lui, protejează animalele, cărora le place să se cuibărească (mai ales celor mici).
◼ Paturi speciale
În cazul în care vă doriți pentru câinele dvs. un pat mai elegant, puteţi opta pentru ,,canapea”, care asigură un repaos confortabil, câinele putându-și sprijini capul pe reazemul care este ca o pernă şi totodată îl protejează ca un perete.
Pentru orice ocazie, dar mai ales pentru călătorii, este recomandat ,,patul de călătorie”, care pe lângă faptul că este foarte practic, protejând bancheta maşinii, este şi uşor de purtat, păstrează confortul câinelui oriunde aţi merge în weekend sau în vacanţă.

P: www.petmagazin.ro Cel mai bun petshop online!

203800160EdQzXA_fs

Pisica la vârsta a treia (I)

Chiar dacă se spune că au nouă vieți, nici măcar pisicile nu scapă de ireversibila îmbătrânire. Și așa cum se întâmplă în cazul oamenilor, vârsta înaintată își pune amprenta pe comportamentul și stilul de viață al micuțelor feline. Află, mai jos, ce înseamnă să ai o pisică bătrână și cum îi poți face viața mai ușoară.

Majoritatea specialiștilor consideră că o pisică este bătrână după vârsta de 10 ani. Ca și în cazul oamenilor, pe măsură ce pisica îmbătrânește apar o serie de schimbări în organism, iar sistemul imunitar scade, afectându-i atât stilul de viață, cât și sănătatea. Așa se face că majoritatea pisicilor bătrâne suferă de artrită, iar unele pot suferi de disfuncții ale văzului sau auzului. Din acest motiv, la vârste înaintate au nevoie de mai multă atenție din partea ta și de îngrijiri speciale.

Principalele semne ale îmbătrânirii
Semnele care apar pe măsură ce pisica îmbătrânește sunt următoarele: scade senzația de sete, și poate apărea deshidratarea; apare intoleranța la temperaturi scăzute sau ridicate aceasta fiindcă scade capacitatea de termoreglare a organismului; văzul, auzul, echilibrul, mirosul, gustul își pierd din acuitate; sistemul imunitar scăzut permite apariția infecțiilor; apar probleme dentare precum paradontoza și pierderea dinților. De asemenea, apar dificultăți în a înghiți mâncarea din cauza scăderii producției de salivă, iar stomacul și intestinele nu mai pot digera mâncarea foarte bine astfel apărând probleme de natură digestivă. Funcțiile ficatului și ale rinichilor sunt și ele afectate, iar riscul de apariție a cancerului este mai mare. Un alt semn al îmbătrânirii este faptul că mușchii își pierd din vigoare și tărie, că presiunea sângelui crește, iar oxigenul nu mai ajunge ușor în sânge pentru că plămânii devin mai puțin flexibili și mușchii implicați în procesul de respirație slăbesc în putere.
Totodată, diminuarea numărului de celule la nivelul creierului duce la încetinirea timpului de reacție, la pierderi parțiale de memorie, la iritabilitate și dezorientare. De aceea, după ce pisica împlinește 10 ani, orice proprietar de pisici, indiferent de rasă, trebuie să acorde o atenție specială dietei, controalelor medicale, monitorizării pisicii și exercițiilor fizice.

Modificări comportamentale
Pisicile tind să dezvolte diferite probleme comportamentale, pe măsură ce înaintează în vârstă. Cu un diagnostic și cu un tratament corespunzător, multe dintre acestea pot fi corectate, însă e nevoie de multă răbdare.
Problema cea mai des întâlnită este legată de nevoile fiziologice. Altfel spus, pisica începe să urineze, să își lase excrementele sau să își „marcheze teritoriul“ în cele mai nepotrivite locuri. De cele mai multe ori, un astfel de comportament ascunde o afecțiune medicală, așa că primul pas e să duci pisica la veterinar pentru un set de analize. De obicei, problemele comportamentale dispar atunci când boala este tratată și vindecată. Între timp, îți poti ajuta pisica amplasând litiera într-un loc mai accesibil sau răspândind prin casă mai multe tăvițe cu nisip.
Trebuie, de asemenea, să ai în vedere că, pe măsură ce pisica înaintează în vârstă, preferă să moțăie în loc să se joace sau să se hârjonească cu alte pisici, iar dacă doarme profund, nu o deranja.
Însă chiar dacă nu mai are aceeași agilitate ca înainte, este ceva mai retrasă și morocănoasă sau își pierde răbdarea foarte repede, pisica poate răspunde cu afecțiune preocupărilor tale de a o face fericită și de a o răsfăța.

În această perioadă, pisicile se pot stresa mult mai ușor. Acceptă mult mai greu o pisică nouă în casă sau un alt animal. De asemenea, evită pe cât posibil să o iei cu tine în călătorii. Dacă ai o felină căreia nu-i place să stea prin preajmă când ai musafiri, este de preferat să o ții într-o cameră separată atunci când primești vizite, cu atât mai mult cu cât vor fi prezenți și copii. Aceștia pot chinui pisica și o pot stresa involuntar.

litter-containment-mat-1

Constipația, simptome, cauze și remedii (II)

Diagnostic și tratament
Dacă o pisică dă semne de constipație este necesar un control veterinar, pentru a exclude posibilitatea unor afecțiuni serioase. Tratamentul constipației se stabilește diferențiat, în funcție de cauză. În cazul constipațiilor repetate, determinate de ingerarea de oase, materiale necomestibile, pot fi adminstrate purgative și efectuate clisme. Pentru constipațiile cronice determinate de anomalii ale colonului, modificări ale transmiterii influxului nervos, existența tumorilor, tratamentul trebuie stabilit diferențiat, pentru fiecare caz în parte. Diagnosticul se pune numai de medicul veterinar, pe baza absenței defecării și palparea abdomenului dar și în urma unei radiografii.
Tratamentul urmărește înmuierea conținutului rectal prin clisme cu apă caldă și glicerină și apoi se execută un ușor masaj abdominal.
Dacă afecțiunea este recentă, se pot administra purgative uleioase (ulei de ricin sau de parafină) sau purgative laxative sau supozitoare cu glicerină. Citește mai mult

caine care se scarpina1

Câinele meu are paraziți! (II)

Bolile transmise de căpuşe sunt numeroase, babesioza, richetioza, ehrlichioza şi Boala Lyme, cea mai importantă (ca incidenţă şi ca gravitate) fiind de departe babesioza. Semnele clinice apărute odată cu instalarea bolii sunt reprezentate de febră, hemoglobinurie, anemie şi icter. Tratamentul este de lungă durată, scump, cu un prognostic incert, medicamentele folosite fiind uneori la fel de nocive ca boala în sine.
Păduchii malofagi sunt paraziţi externi care se hrănesc cu fire de păr şi cu resturi celulare la nivelul pielii. Nu sunt foarte nocivi în sine ci mai mult prin starea de disconfort pe care reuşesc să o creeze animalului. Infestaţiile masive sunt caracteristice puilor şi câinilor cu o stare de întreţinere precară, la câinii sănătoşi şi îngrijiţi fiind foarte rar văzuţi. Citește mai mult

dsc00157

Constipația, simptome, cauze și remedii (I)

Una dintre cele mai frecvente afecțiuni digestive la pisică este constipația, care apare mai ales la animalele în vârstă. Multe pisici se confruntă cu acest disconfort iar motanii sunt mai predispuși la constipație  decât femelele, însă în prezent există remedii eficiente dar și soluții pentru a preveni apariția acestei afecțiuni.

Constipatia (coprostaza) înseamnă stagnarea îndelungată a fecalelor în colon, cu eliminarea dificilă a unor mici cantități de fecale uscate, uneori cu suprimarea defecării.
Boala este frecvent întâlnită la pisicile în vârstă, care pot face infecții ale glandelor perianale (abcese și fistule), la pisicile sedentare, dar și la cele cu diabet, dar poate apărea și în urma toaletării, când pisica își linge blana care năpârlește și înghite o cantitate prea mare de păr. Citește mai mult

218265049_8fc8fcf346_o

Câinele meu are paraziți! (I)

Odată cu venirea căldurii incidența parazitismului extern crește fulgerător, problemele clinice datorate acestora fiind uneori deosebit de grave cu un impact foarte puternic asupra stării generale de sănătate a cățelului.
Cei mai importanți paraziți externi la câine sunt puricii. Există trei specii Ctenocephalides canis, Ctenocephalides felis și Pulex iritans ele parazitând concomitent în același areal sau pe același individ.

Primele semne ale instalării parazitismului sunt reprezentate de pruritul intens (starea de mâncărime a pielii), starea de agitaţie a animalului, scăderea poftei de mâncare şi în cazurile mai grave, apariţia leziunilor la nivelul pielii, uneori infectate secundar cu diferite specii de bacterii.
De departe cea mai gravă afecţiune cauzată de infestaţia cu purici este “Dermatita alergică la muşcătura de purice”. Este vorba despre dermatita prin mecanism alergic sau hipersensibilitatea la muşcătura de purice, principala cauză a pruritului la câine. Alergenii care pot duce la manifestarea hipersensibilităţii la muşcătura de purice sunt conţinuţi în saliva paraziţilor şi inoculaţi în momentul hrănirii acestora cu sângele câinilor. Citește mai mult

maidanez 2

Maidanezul, dușman sau prieten ?

Din nefericire, în ultima vreme am fost martorii unor evenimente de o cruzime cruntă, în care indivizi fără suflet maltratau animale. Fiecare ţară are reguli diferite de comportament în legătură cu animalele. În trecut, animalele erau considerate divinităţi. Astăzi, în Scandinavia şi Olanda spre exemplu, drepturile animalelor sunt foarte importante, acestea fiind integrate în familie şi având la dispoziţie numeroase facilităţi. Dar în ceea ce priveşte legislaţia din acest domeniu, în România, nu se prea aplică. Există o lege de protecţie a animalelor, dar nu are reguli de aplicare clare. Concret, avem de-a face, pe de o parte cu o lipsă de interes din partea autorităţilor, iar pe de altă parte există o lipsă de educaţie a populaţiei în relaţia cu animalele. Animalul vagabond este definit drept un animal de casă care ori nu are cămin, ori se află în afara spaţiului proprietarului şi nu este sub controlul direct sau supravegherea niciunui proprietar.

Deoarece indiferenţa adulţilor faţă de animalele abandonate pe stradă se răsfrânge asupra copiilor, iată câteva sfaturi pentru a-i feri pe cei mici de evenimente neplăcute: Citește mai mult

beautiful-cat-67

Psihologie felină: Cum să gândești ca o pisică (II)

Sport și sănătate
Pisica este exigentă, iar pentru a o cuceri nu este suficient doar să o hrănești, trebuie să știi să te joci cu ea. Or, numai jocurile ce-i amintesc că este un vânător o pasionează cu adevărat. Scenariul ei favorit este să urmărească o pradă, să se prefacă, pentru a sări mai bine asupra prăzii, să o lovească, s-o muște, s-o lase, s-o reia. Ca atare, sarcina de a găsi obiecte care să înlocuiască prada pe care ar putea-o găsi în natură îți revine în exclusivitate și poți apela în acest sens la multitudinea de modele de jucării care se găsesc în petshopuri.
Și o altă observație: pisicii tale îi place să doarmă cu tine pentru că ești o sursă de căldură. Micuța felină doarme cel puțin șaptesprezece ore pe zi… însă nu în aceeași perioadă ca și tine. De multe ori, se află în cea mai bună formă atunci când tu te culci. Încântată de prezența ta, ea poate să îți muște ușor urechile, să sară pe pat, să traverseze camera în viteză. Și, spre ora cinci dimineața, este adesea năpădită de o foame subită și este capabilă să se servească singură. Dar, ca și oamenii, odată cu înaintarea în vârstă, cea mai mare parte a pisicilor se cumințesc. Citește mai mult